Tag Archives: ferme de crestere a pestelui

Pastravarie, Foto: rouasanzienelor.ro

Top 10 cele mai mari ferme piscicole din Romania

Ferma de sturioni, Foto: novarainvest.ro

Ferma de sturioni, Foto: novarainvest.ro

Piscicultura este sectorul agricol cu cea mai rapida dezvoltare, in lume, in ultimii ani, avand in vedere, pe de o parte, cresterea semnificativa a populatiei globului, iar pe de alta, scaderea stocurilor naturale de peste, din mari, oceane si lacuri. Daca in 1980, doar 9% din cantitatea de peste comercializata, la nivel mondial, provenea din fermele piscicole, la ora actuala, cantitatea a crescut la 45%. Piscicultura este o modalitate rentabila de a exploata suprafete mici de teren si poate fi asociata cu activitati complementare, aducatoare de profit, cum ar fi producerea de ingrasaminte ecologice, din sedimentele din bazinele cu peste, valorificarea reziduurilor din culturile de legume, folosirea apei reciclate pentru irigarea plantelor, infiintarea, in apropiere, a unei pensiuni agro-turistice etc.

In Romania, productia anuala de peste din ape dulci, preponderent crap, pastrav si somn, este de aproximativ 8 000 de tone, acoperind doar jumatate din cererea de pe piata interna. Infiintarea unei ferme de crestere a pestelui presupune o buna informare din partea intreprinzatorului, o evaluare corecta a costurilor (inclusiv a studiilor de prefezabilitate), a sursei de apa si a pietei de desfacere. Bazinele piscicole se pot construi prin blocarea unor cursuri de apa, in custi plutitoare (cu asigurarea integrala a hranei pentru peste) sau in spatii special amenajate, mai usor de controlat. In functie de dimensiuni, investitia initiala pentru infiintarea unei ferme piscicole este de 50 000 – 100 000 euro. Amortizarea investitiei se face mult mai repede decat in cazul altor afaceri.

La ora actuala, in Romania, exista peste 300 de ferme piscicole, in 38 de judete, si in jur de 60 de pastravarii, unele cu traditie, altele infiintate recent, totalizand circa 80 000 de hectare de crescatorii. Un top 10 cele mai mari ferme piscicole din Romania nu se poate baza decat pe criteriul suprafetelor de apa, care nu intotdeauna este direct proportional cu productivitatea. In prezent, multe ferme piscicole sunt afaceri familiale, altele s-au desprins din cele existente de dinainte de 1989, trecand in intregime sau partial in domeniul privat. Cele mai noi crescatorii de peste se inscriu pe cerintele pietei interne si externe, cu specii foarte cautate, precum somnul, pastravul, sturionul, dar multe sunt in curs de consolidare sau nu au intrat inca pe profit, avand in vedere perioada de 1-2 ani, pana cand puietul de peste ajunge la maturitate.

Pastravarie, Foto: rouasanzienelor.ro

Pastravarie, Foto: rouasanzienelor.ro

Ministerul Agriculturii, precum si Agentia Nationala de acvacultura si piscicultura nu detin statistici relevante despre crescatoriile de peste din Romania, ceea ce pare a fi semnul dezinteresului sau al incapacitatii de a stimula, cunoscand realitatile si necesitatile, un domeniu care este de mare viitor. Informatiile de mai jos sunt oferite de fermele piscicole, care incearca sa isi promoveze pe internet produsele si, cand este cazul, si brandul. Iata cateva exemple de ferme piscicole care au sau promit sa aiba rezultate incurajatoare:

  • In Delta Dunarii, exista in jur de 40 000 de hectare de crescatorii de peste, amenajate in cadrul fermelor piscicole, eficiente dovedindu-se, in opinia guvernatorului Rezervatiei Delta Dunarii, cele din Lacul Babadag, Lacul Dranov si Lacul Obretin. Luate impreuna, ca suprafata, ocupa un loc fruntas in top 10 cele mai mari ferme piscicole din Romania.
  • Ferma piscicola Iezer, din cadrul S.C. Piscicola Calarasi, poseda bazine de crestere a pestelui pe 360 de hectare, la care se adauga 22 de hectare pentru cresterea puietului si inca 15 hectare de bazine pentru iernat. Sunt crescute, in cadrul fermei, mai multe specii, in principal crap si caras, destinate pietei romanesti.
  • Ferma Crimatex, din judetul Arad, este profilata pe cresterea si comercializarea somnului african (similar somnului indigen), introdus in fermele din Romania in anul 2002. Ferma dispune de o capacitate de exploatare de 3000 de tone de peste pe an, inca nevalorificata la maximum, dar care, in cativa ani, ar putea-o face sa intre in top 10 cele mai mari ferme piscicole din Romania.
  • Pastravaria Ianca, judetul Olt, se intinde pe 18 868 metri patrati, dintre care luciul de apa ocupa 3100 metri patrati, bazinele fiind alimentate cu apa direct din izvor. Produce in jur de 2 tone de pastrav lunar, la o greutate medie de 120 de grame bucata, puiet si icre.
  • Pastravaria Izvoarele Bratiei se afla la poalele Muntelui Iezer, langa Campulung Muscel, judetul Arges. Productia ecologica este de peste 60 de tone de pastrav anual si peste doua milioane de puieti.
  • Pastravaria Arcani, judetul Gorj, are o suprafata de 8000 metri patrati, produce, anual, in jur de 100 de tone de pastrav pentru consum, precum si puiet pentru repopularea raurilor din tara.
  • Pastravaria Valea Putnei, chiar daca nu este foarte mare (produce circa 10 tone de pastrav de consum si puiet de pastrav indigen, “curcubeu” si “fantanel”) este una dintre cele mai vechi din tara, infiintata, din dorinta regelui Carol I, in 1890, pentru a repopula raurile de munte din Romania. Silvicultorului Otto Zalutschi, locuitor din zona, i se datoreaza reteta de pastrav afumat in cetina de brad, devenita foarte cunoscuta si peste hotare, inca de acum 50 de ani.
  • Pastravaria Izvoarele, Olt, se intinde pe o suprafata de aproximativ 300 de hectare, este o ferma ecologica, valorificand productia atat intern, cat si la export. Ofera, pentru cei interesati, bazine de pescuit sportiv, cazare in cabanute si posibilitatea organizarii unor evenimente pe pontoane. Produce, de asemenea, puiet pentru export, si are deschisa si linie de prelucrare a pestelui, printr-un contract cu o firma romaneasca.
  • Pastravaria Oiesti, Arges, veche de peste 30 de ani, cu 20 de bazine, a cate 0,2 hectare, produce anual aproximativ 30 de tone de pastrav, urmand ca renovarea integrala a fermei sa creasca productia la 60-70 de tone anual, destinate consumului intern.
  • Ferme de sturioni au inceput sa se infiinteze in mai multe judete ale tarii si, probabil, in cativa ani, ar putea intra in Top 10 cele mai mari ferme piscicole din Romania, avand in vedere ca sturionii reprezinta una dintre cele mai valoroase specii de pe Terra, Dunarea fiind unul dintre ultimile areale in care inca mai exista sturioni (cresc in mare si se reproduc in Dunare). Incepand cu anul 2006, este interzis pescuitul sturionilor in Dunare, derulandu-se, in paralel, un program de repopulare a fluviului. In aceste conditii, fermele piscicole de sturioni reprezinta nu numai o alternativa viabila, ci si o sursa de castig inestimabila, carnea fara oase, cu mare valoare nutritiva, ca si icrele negre din care se prepara caviarul (1000 de euro kilogramul) fiind adevarate delicatese. Ferma piscicola de la Ianca produce sturioni pentru repopularea Dunarii, iar alte doua, cea de la Bicaz si cea de la Brasov, cresc puiet pentru infiintarea altor crescatorii pe teritoriul Romaniei. Astfel de ferme functioneaza deja cu succes in Spania, China, Finlanda etc.